Maşina-i albă şi deţine ABS + airbag pentru şofer. Atât. N-am servo, n-am aere reci ca gheaţa, n-am închidere centralizată (merge cu cheia, ce noroc pe mine), n-am reciclare aer, n-am blocare uşi, n-am mânere din care să-mi pot regla oglinzile retrovizoare (sunt mari, e adevărat), n-am ţucumbăr cu care să reglez înălţimea centurilor de siguranţă. Şi mai are şi-un motor puternic ce rupe piatra betonului din asfalt: 1,2 litri cu şapte’ş’cinci de ponei subnutriţi.

Una peste alta, îi o maşină bună şi e îndrăgostită de benzină. Îi place benzina de n-am văzut!

Mno, ieri, la întoarcerea spre casă, mi-a tăiat calea o duduie brunetă călare pe-un Chiu Şapte pentru care băgase ore suplimentare la greu. A trebuit să mă înfig cu toate picioarele din dotare în frână ca să evit un amestec de vopseluri atât de dăunător caroseriilor. Duduia mi-a fluturat din mânuţe şi din avarii şi şi-a văzut de drum. I-am dorit o seară plăcută plină de respectul meu!

Aia e. Bancul ăla cu blondele vopsite e adevărat.

Zi excelentă!