Dară să încep!

Mo lume, a mea nievastă mă iubeşte. Mi-am dat seama de când:

- nu mă deranjează şi nici nu-mi interzice accesul  în bucătarie când bucătăresc bucate spre tihna burţilor care trebuiesc hrănite (cam şapte zile din şapte); dar, în aceiaşî bucătărie,  îmi dă voie să particip la şedinţe de “video-bere şi-un tutun” cu al meu cumnat sau cu prieteni doritori de-o vorbă bună la ceas de seară;

- nu se supără când spăl Ţestoasa (interior şi exterior, mai mult io decât cel de la spălătorie), dar nici io nu ma supăr că ea o conduce 5 zile din 7;

- nu mă deranjează de pe linia tehnologică atunci când bag aspiratorul şi şterg praful (poate doar când îmi arată pe unde am omis să trec);

- nu se mai supără când îmi virez salariul direct în puşculiţa ei; dar nici io nu comentez, că m-a lăsat o dată de capul meu şi-n 4 (patru, mo) zile  m-am umplut de placă video/carcasă pentru calculator şi  tăt felul de “cable, stice şi usebeuri”;

- nu mârâie la mine atunci când ajung la 6 dimineaţa de la bere cu băieţii, dar nici nu mă lasă să dorm (pur şi simplu mă scoate la cumpărături şi găgăneli prin magazine începând cu ora 8 dimineaţa);

Ehh, lista de mai sus e nimic. Îmi dau seama că mă iubeşte pentru că n-a comentat nimic despre faptul că am uitat c-am împlinit f’o nouă (9,mo) de relaţie. Acu’, io ştiu că femeile nu uită chestiile astea (cel puţin a mea soaţă nu uită!).

No, trăiască goagălul şi blogăreala.

Ca să-mi spăl păcatele, am întrebat în stânga şi-n dreapta, m-am chiorât cu ochelarii pe nas prin mailurile cu advertoriale şi până la urmă m-am hotărât să comand nişte cercei de argint de pe site-ul www.belatriz.ro (am luat ceva vintage).

PS Ca să pic bine şi să nu mă fac de râs, am dat vina pe curier, că el a întârziat cu comanda o săptămână (el săracu’ n-a avut vină)!

PSS Nievastă, ştiu că mă iubeşti pentru că nu mă pui să spăl geamuri. Doamne, cât urâsc să spăl geamurile!

Zile faine să aveţi!