Mno, în instituţia aia opriseră aerul din pricină de f’o bugetară care nu suferă corentul şi se făcuse cam cald, aşa că mi-am luat o sticlă de apă. Am golit-o în intervalul de aşteptare. Boon. Rezolvai păienjenişul pentru care venisem. Acu’, după sticla aia de apă, în mod normal, logic şi firesc a trebuit să ajung şi la toaletă. Nici asta n-a fost greu, pentru c-am găsit-o repede. Minunat. Era şi proaspăt renovată. Tăt felul de ţucumbere în ea, până şi curpapir!

Buei, da’ care o fi fost isteţul de-a făcut recepţia lucrării la toaleta aia? În momentul în care intrai în budă să-ţi rezolvi urgenţa nu mai puteai să închizi uşa din pricina vasului de wc.

O fi fost construit pe sistemul “totul la vedere c-aşa rezolvăm problema şpăgii”?!