Mno, aseară la ceas de seară din cauză că era noapte, mă retrag usor spre bârlogul propriu şi personal având o foame de lup şi-un somn de urs întrerupt din hibernare.

Boon.

Prima nasoleală a fost că mi-am uitat cheile bârlogului în maşînă, deci întoarce gogule gumarii şi du-te până unde ţi-ai parcat maşina pentru că nu poţi întra în bloc din cauză de iar nu merge beleaua de interfon. Mno, rezolvat.

Reuşesc să-mi introduc fizicul în scara blocului şi chem liftul, că io stau la zece (ştiţi asta, da’ vă mai scriu o dată) şi n-am chef de sport nocturn. Vine liftul, mă strecor în el şi-i dau comandă de etaj superior. Io i-am dat comanda dar el a binevoit să-mi prescrie exact curse sus-jos între etajele opt şi patru (bănuiesc io, c-am avut timp să număr planşeele etajelor) timp de f’o 3-4 minute. În momentul în care m-am plictisit de mişcarea asta am deschis uşile, s-a blocat agregatul pe la etajul 5, prin urmare a trebuit să urc pe scări.

Când am ajuns la etajul zece scria suficient de mare pe uşă “Lift în reparaţii până la data de 02 mai, atenţie pericol”.

Păi ‘tu-i grija mă-sii, dacă e în reparaţii de ce nu-i blochezi uşile, comenzile, corentul şi ce cablul meu o mai fi pe acolo? Ah? Să fac io cu inima din cauza de acceleraţie/deceleraţie gravitaţională?

‘ai să avem zi bună!

PS Bănuiesc c-a fost scris şi la parter, dar oamenii de bine din bloc au rupt anunţul. Bine că n-am rău de înălţime!

No şi dacă ziua mai scap din cauză că-mi tot fac de lucru, apăi noaptea nu-i chip să mă odihnesc. Am pornitără aerul ăla condiţionat, dar nici cu ăla nu pot sta o noapte întreagă că-mi vâjâie capul dimineaţa de zici că mi-a fost alergat neuronul de un roi întreg de albine africane.

Că d-aia zic io că n-am somn da’ aş dormi. Din cauză căldurii!

Da’ acu’ stau şi mă gândesc dacă ăştia care-au scris pe uşa din lift treburile alea poetice au aceleaşi probleme tehnice ca ale mele.

Ete poezie:

 Un început de săptămână extraordinar vă doresc!