-Dacă-i baiu’ aşa mare, atunci vorbă să fie că vin!

-’aide vino, că ai şi bere la rece de glojgăit cu al tău cumnat!Apoi când sorela îmi zice că-i bere la rece şi mai ales că e vorba de calculatoare şi reţele cu fire sau fără fire, io am zbor întins ca cioroiu’ ouat lângă aeroport. Mai ales că îmi văz şi niepotul neuronal.

No, ajung la ei şi îmi pun mâinile în cap. Se vede treaba că ăst niepot al meu de aproape 10 luni o să se facă injiner ceva. Altfel nu văd afinitatea lui pentru cabluri şi mai ales pentru ordinea pe care o face prin ele. Ca un injiner matur şi absolvent de Politehnică  le aranjează. Şi mă apuc să mufez şi să cuplez ce era deranjat.

-Auzi, să nu mai pui routerul ăla vechi!

-Da’ ce-are, că nu-i ars încă şi mai duce ceva timp!

-Îţi vine cumnatu’ acum cu altul nou şi wireless, că mi-am luat ceva telefon diştept!

A venit cumnatul cu scula cea nouă, am instalat jucăria şi i-am făcut ceva teste să fie totul în ordine. Măcar până plec eu să stea toate firele şi mufele la locul lor.

După ce-am terminat de făcut manţocăriile astea, m-am pus la ceva berule cu al meu cumnat. Din vorbă-n bere, îi pun întrebarea de baraj:

-Da’ ce-ţi veni să-şi ieie sorela tilifon diştept?

-Înseamna că nu ştii cum bea niepotu’-tău ceaiul!

-Adică?

-Se ia telefon cu taste cauciucate, se introduce de două-trei ori în cana plină cu ceiuţ, după care se suge bine-bine de  lichid!

-Ahaa!

De aici am tras concluzia că noi, ăştia mai bătrâiori o ţâră, nu mai ştim cum se bea şi cum se face ceaiul!

Adevărul e că ceaiul tre’ să aive gust de ceva condensatori, taste, difuzor şi musai măcar un microprocesor. De altfel, d-aia suntem în epoca vitezei!

Hai v-am pupat!