Mno, în staţia de la spitalul Fundeni se urcă 2 neni la f’o 35 de primăveri. Bine făcuţi şi hrăniţi numa’ cu legume din piept de porc. Io, cu căştile pe clăpăuge da’ cu ochii cât sarmalele. Văz indivizii şi dau cu mutul în muzică.

Unul din nenii ăştia, să-i spunem Primul, se sprijină cu o mână de bară iar cu cealaltă în buzunarul unui cetăţean. Al doilea nene, să-i spunem Al Doilea, se aşează cumva în spatele Primului, la acoperire (şi probabil ca să primească “mortul”, adicătelea portofelul/lucrul de valoare în termeni farmaceutici). Şi începe distracţia:

Primul: – Şerveţel. Ud!

Primul: – Batistă. Şi asta udă!

Primul: – Iar şerveţel. E fleaşcă!

Al Doilea: – A dracu’ soartă! Buei nene, las-o-n sărăcie de treabă, prea eşti răcit. Primule, dă-i bă 5 lei să-şi ia aspirină şi să stea acasă, că ne strică ploile!

Eram cu mâna pe telefon cu gând să sun la băieţii cu girofare (secţia nouă, e de-ai noştri) dar m-am oprit pentru că cel cu mucoasele inflamate s-a întors către ei c-o legitimaţie în mână…

PS Fiara a venit vineri acasă, dar fără voce. Vă daţi seama ce linişte a fost la mine-n casă?

Zi faină şi săptămână liniştită!