Îs clar urmărit de un ghinion fantastic.

Să continuăm seria “Televizorul cu probleme”. De data asta cred că-i ultimul episod.

Mno, ieri am ajuns acasă şi m-am înarmat cu răbdare, tiutiun, fludor, pastă decapantă şi letcon. Şi m-am apucat de treabă.

Am reuşit să lipesc piesa pe placă, dar cu ceva emoţii din cauza faptului că a trebuit să prelungesc 4 picioare de legătură ale transformatorului (nu se nimereau pe locuri/găuri).

Bon. După succesul lipirii, a urmat asamblarea plăcilor şi testul final.

Logic, cum doar eu sunt în stare de aşa ceva, în momentul în care am băgat ştecherul în priză, ecranul s-a făcut alb ca laptele unei vaci bine crescute. Buei, deci alb.

Zic hai că-i de belea! Scap de una, dau de alta! Dar a fost doar o alarmă falsă pentru că pur şi simplu am uitat să bag o panglică (taman aia care îmi dădea semnal spre matrice). După ce-am reuşit să bag totul la loc, televizorul a pornit fără probleme. L-am pus pe post de monitor, dovadă videoclipul de mai jos:

Acu’ să vă zic sincer ce problemă am: mi-au rămas 2 şuruburi! De unde? Mister total! De ce mi se întâmplă numai mie? De ce?

PS Pisica din videoclip îmi verifica aparatul de măsură! :) )

PSS Costul total al reparaţiei a fost de 25 lei, adicătelea 20 lei transformatorul şi 5 lei fludorul.

PSSS Să scuzaţi filmare şi poza, dar îs cu telefonul. Iar io cu filmările îs bâtă rău!

pe post de monitor