Ieri, fiind duminică, am făcut ceva aroganţe culinare spălate cu licori bahice de prima mână. Asta a  lăsat asupra mea un somn de după-amiază adânc şi lung. Ei bine, din cauza asta m-a luat somnul undeva în jur de miezul nopţii. N-ar fi fost o problemă, dar e cam greu să faci ochi pe la 5 şi 40 şi să zbârnâi ca să te pregăteşti de plecat la cooperativă.

Boon. Făcui io ochi şi mă prelinsăi încetişor către bucătărie cu gând de cafea tare şi multă. Am pus o cană de apă în păcătosul ăla care face cafea (espresor cred că se scrie), am pus şi cafea în recipientul respectiv. Mno, l-am şi pornit şi am plecat la baie pentru igienizare.

Mo, după ce-am terminat io toate alea şi m-am întors la bucătărie, am constatat că am omis să pun şi cană în care să se scurgă zeama aia ce se numeşte cafea. A făcut săracu’ espresor cafea, numai că era toată pe jos. O mare băltoacă maro. Buei, blond sunt!

Aşa că acu’ beau cafea la pahar, cumpărată de la butic.

PS A curs zeama aia şi în prelungitor, noroc c-am auzit sfârâind ceva pe acolo. Scurtcircuit îmi trebuia…

Zi şi săptămână faină!