Apoi io-s om bătrân, trecut prin toate alea ce ţin de tinereţe şi de chinurile hormonilor. Nu prea mai ţin minte replicile pe care le foloseam atunci când ieşeam ca “băeţii” la o agăţătură mică, dar în nici un caz nu foloseam google search pentru expresii sau tehnici. Totul mergea sau nu mergea  de la sine.

Mno, treaba stă în felul următor: acu’ f’o câteva zile m-a luat Fiara de mânecă şi m-a plimbat prin 3265341 magazine conţinătoare de încălţăminte cu scopul clar şi bine intenţionat de a-mi lua o pereche de şoşoni mai de vară.

Io: da’ ăştia ce-au, că nu-s rupţi în gură şi nici în lateral?

Fiara: în caz ca n-ai observat, a venit vara, iar tu dacă-ţi descalţi gumarii ai ocazia să declanşezi alarmă chimică la guvern şi eu nu am timp să dau note explicative cu referire la noxele degajate de încălţămintea ta, aşa că lasă protestele şi dă-i drumul!

Boon. Luai şoşoni faini şi uşori, nici prea scumpi (că io fac feţe-feţe când e vorba de bani aruncaţi pe orice altceva decât electronice sau scule) dar nici prea ieftini. Ieri i-am întrodus în picioare şi-am plecat la cooperativă.

Mo lume, până seara mi-au făcut nemernicii nişte bătături de-mi venea să plec desculţ acasă. N-am plecat desculţ, dar mi-am reglat mers uşor, de melc opărit, cu pauze lungi şi dese, taman printre blocuri. Mă uit în jur, nexam farmacie, nexam oameni de bine cu “plasturi 3 la 1 leu, şerveţele 5 pachete la 3 lei”. Dar dintr-o dată se face soare şi îmi iese în cale o domnişorică la f’o două’j'de primăveri:

Io : Săru’mâinile, fiţi drăguţă… aveţi cumva un plasture la dumneavoastră? Mă omoară ceva bătătură la picior şi nu-i nimic în jur de un’ să-mi cumpăr, plus că mai am vreo doi kilomteri pân-acasă!

Ea, domnişorica: Aşa ceva nu mi s-a mai întâmplat… să încerci să mă agăţi cerându-mi leucoplast! Şi mai eşti şi însurat pe deasupra!

Am rămas c-o faţă de râmă-n asfalt, iar ea a trecut repejor pe lângă mine.

Zi faină!