De şoc şi groază au avut parte timpanele mele ieri (împreună cu trompa lu’ Eustachio, nicovalele şi scăriţele rulante)  când am încercat să găuresc o gaură găurită cu bormaşina. Căci n-aveam şpiral pentru metal. Aveam ceva cu cap vidia (pentru faianţă), atât că în spatele faianţei şi iegzact taman în dreptul locului unde voiam io să dau gaura s-a nimerit a fi o buca’ de profil de tablă pentru rigips. Scârţâia săracul burghiu în tabla aia încât am ajuns la concluzia că zidurile Ierihonului s-au prăbuşit din cauza unei bormaşini folosite prost. Mno, un cui face minuni atunci când e bătut în cap cu simţ de răspundere.

Aia e! Spor şi zi extramegagiga să aveţi!