Credeam că în momentul desfiinţării fabricii de permise de la Piteşti sau aiurea-n ţară, domnii miliţieni se vor trezi la realitate. Sunt doar naiv, ştiu.

Dar nu numai că nu se trezesc ci şi continuă mizeria permiselor date pe 300 de euro către piţiponcus/ cocalarus bizonicus. Afara e iarnă iar pe străzile şi bulevardele din Bucureşti e zăpadă de dat şi la alţii.

Vreau numai să dau nişte sfaturi turmelor de bizoni:

- Piţiponcus bizonicus: în cazul în care te dai jos din maşină, asigură-te în oglinda retrovizoare sau laterală înainte să deschizi portiera. S-ar putea să conduc maşina de serviciu şî să vreau să pierd timpul pe la “accidente uşoare”.

- Cocalarus bizonicus: dacă nu ştii a ţine covrigul în mână stai la muma ta acasă. Maşina aia “7654  X 4″ cu care te lauzi nu se conduce singură. Dotarea principală a maşinii este între volan şi tetieră, nu în sisteme.

Iar părinţilor acestor specimene… numai de “bine”.

Aşa m-am enervat ieri că-mi venea să-mi iau o şenilată si sa trec peste capetele lor de berbeci. Şi pe muzică d-asta:

http://www.youtube.com/watch?v=_Bk0PlEIpa8&feature=related

PS: Ieri Feng Shui-ul maşinii s-a dus carburatorului de suflet când am încercat să ies de pe străduţe laterale în bulevarde mari. Iar starea mea Zen s-a dus de suflet când am intrat pe Ştefan cel Mare şi-am întâlnit hoardele de bizoni mai sus menţionaţi.

Azi o fi mai bine, doar v-am zis că-s naiv!