Ca orice om care se “respectă” (munceşte pe brânci la o cooperativă), dispun de două telefoane. Unul e personal şi-i smarfon iar celălalt îi beleaua de serviciu. Mno, n-am luat un smarfon dualsim pentru că totuşi nu vreau să amestec capra cu varza, dar în viitorul apropriat mă bate gândul să dispun de aşa ceva. De ce? Păi iar mi-a dat cu virgulă azi.

Ca de obicei, Fiara m-a debarcat azi la Potcoavei. Tot ca de obicei, după ce mi-am descărcat fizicul din maşină, mi-am băgat un tiutiun în dinţi şi mi-am introdus căştile în urechi (am d-alea “in ear” căci din cauză de clăpăuge mari celelalte îmi pică în momentul în care îmi vântur chelia cea deasă). Până aici e bine. De aici încolo n-a mai fost bine. Mufa căştilor era deja băgată, deci tre’ să cânte lăutarii. De obicei, când introduc mufa căştilor în gaura cea predestinată lor, îmi porneşte niscaiva cântător de muzichie. Azi n-a mai pornit. Zic na belea, s-a încurcat smarfonul în comenzi. Îl scot şi încep să butonez. Nu pornea ni’ica. Adică pornea ceva, căci cântătorul îmi arăta că el zice vorbe acolo, dar io n-auzeam nici măcar zgomot de fond  în plastice. Buei…

Cântătorul n-avea probleme, tilifonul deştept era deştept şi făr’de defect. Defectul era la mine pentru că am băgat mufa căştilor în celălalt telefon care nu-i smarfon. 

Aia e. Aşa mi se întâmplă când dorm pe mine.

Zi faină să aveţi!