Sâmbătă, dis-de-dimineaţă. Adicătelea orele 7 fără f’o două linguri. Undeva, în copăcei, se aude zgomot de mierlă sau piţigoi sau graur, oricum ceva tril ce-ţi gâdilă într-un mod tare melodios acea parte a urechii ce se numeşte timpan. Brusc, se face o linişte aşa de liniştită încât ai impresia că ai rămas surd. Hm, dar [...]